METODA ACCELIUM

La baza metodologiei Accelium stă noțiunea că cel mai eficient mod de a învăța este printr-o experiență autentică și antrenantă care te determină să îți dorești mai mult. Jocul oferă exact această experiență: este antrenant, interesant și creează un puternic simț al implicării, dar și o varietate de idei și dileme. Mai presus de toate, joaca promovează explorarea fără teama de a greși sau de a fi criticat. Cu alte cuvinte, metodologia stimulează învățarea dar și simulează cu succes situații din viața reală.

Meniu

SIMPLU DAR PROFUND

PROCESUL NOSTRU DE ÎNVĂȚARE PE SCURT

Procesul de învățare Accelium constă în 3 etape: 

1

Joacă

Învață regulile unui joc de strategie și apoi joacă-te MULT!

2

Învață
Învață modele metacognitive și strategii pentru o mai bună rezolvare a problemelor, luare a deciziilor, analiză și multe altele.

3

Aplică

Transferă cunoștințele și strategiile învățate din contextul experienței de joc în provocările complexe ale lumii personale și profesionale.

In prima fază participanții învață unul dintre jocurile de strategie din program, apoi îl joacă pentru a câștiga experiență. Facilitatorul le explică strategiile de bază ale jocului și subliniază conceptele, ajutându-i să-și dezvolte abilitățile de joacă.


În etapa a doua, facilitatorul folosește modele metacognitive pentru a recapitula sesiunea de joc, a analiza procesul urmărit de joc din punct de vedere cognitiv și emoțional. De exemplu: identificarea și gestionarea unei probleme, luarea unei decizii dificile, recunoașterea greșelilor etc. Participanții dobândesc astfel strategii eficiente pentru a depăși provocările complexe pe care le-au întâlnit.


În etapa a treia, participanții descoperă cum aceleași procese cognitive și emoționale se regăsesc în scenariile obișnuite ale vieții de zi cu zi. Metodele și strategiile folosite în joc sunt apoi aplicate în contextul unor probleme reale. Astfel participanții reușesc să transfere cunoștințele învățate prin experiența jocului și în alte aspecte ale vieții profesionale, academice, sociale și personale.

METODA DEZVOLTĂ MULTIPLE ABILITĂȚI

COGNITIVE

• Soluționarea problemelor
• Luarea deciziilor
• Planificarea în avans
• Gândirea logică
• Exprimarea artistică

EMOȚIONALE

• Gestionarea emoțiilor
• Amânarea recompensei
• Răbdare, perseverență
• Învățarea din greșeli
• Autodisciplina  

SOCIALE

• Munca în echipă și cooperarea
• Comunicarea eficientă
• Gestionarea competiției
• Acceptarea celorlalți
• Respectarea regulilor

REZULTATE CLARE, MĂSURABILE

CERCETĂRILE DIN SPATELE METODEI Accelium

Într-un studiu realizat în 2014 condus de către cercetători ai Universității Harvard s-au analizat efectele gândirii reflexive asupra performanțelor profesionale, prin intermediul a două experimente de laborator combinate cu un studiu practic, condus de către o mare companie indiană. Cercetătorii au ajuns la concluzia că "...meditarea intenționată asupra experienței acumulate a unei persoane, conduce către o mai bună învățare decât acumularea de experiență în plus....cei cărora li s-a dat suficient timp pentru a examina modul în care au efectuat o sarcină și-au îmbunătățit performanța mai mult decât cei care au avut același interval de timp la dispoziție pentru a repeta aceeași sarcină."

Eficacitatea metodei Accelium a fost testată într-o serie de studii comparative, conduse de profesorul Donald Green de la Universitatea Columbia. Diferitele studii demonstrează că metoda Accelium îmbunătățește în mod semnificativ capacitatea de gândire a elevilor și abilitățile de viață.


Unul dintre proiecte a testat ipoteza că elevii pot învăța gândirea strategică abstractă învățând modele metacognitive și prin aplicarea acestor modele în jocuri de strategie și în situații din viața reală. Studiul a inclus elevi cu vârsta cuprinsă între 8 și 12 ani din diferite medii socio-economice.


În prima etapă toți elevii au jucat o versiune online a jocului "Move It". Au fost monitorizate performanța jocului și progresul. În etapa a doua, elevilor din grupul de cercetare li s-au predat modele abstracte de rezolvare a problemelor și analogia acestora cu viața reală. Li s-a arătat apoi cum pot să aplice aceste modele în joc. Elevii din grupul de control doar au participant liber în sesiunile de joc. În etapa a treia toți elevii au fost învățați un joc nou "Ping Wins". Ambele grupuri au primit aceleași instrucțiuni.


Rezultatele arată că elevii din grupul de cercetare și-au îmbunătățit considerabil nivelul de performanță în comparație cu cei din grupul de control, deși acestora din urmă li s-a acordat mai mult timp pentru sesiunile de joc. Este de remarcat faptul că, chiar și în etapa a 3 a, grupul de cercetare continua să înregistreze rezultate mai mari. De fapt discrepanța dintre cele două grupuri a crescut încă din etapa a doua.

Metoda Accelium & Soluționarea Problemelor

Rata de succes în testele de soluționare a problemelor

Rezultate pre-experiment

Rezultate intermediare

Rezultate finale

Grupul de Control (metode strandard)

Grupul de Cercetare (Metoda Accelium)

Cercetătorii au concluzionat că: 
1. Modelele Accelium de rezolvare a problemelor au îmbunătățit semnificativ abilitățile de gândire strategică a elevilor.
2. Elevii care au învățat modelele abstracte Accelium au reușit să transfere aceaste cunoștințe și în domenii noi. 

Un al doilea proiect condus de către Profesorul Donald Green la Universitatea Yale, a testat ipoteza conform căreia studierea strategiilor și a conceptelor de gândire Accelium poate îmbunătați "limbajul de gândire" al elevilor.


La începutul studiului limbajul de gândire al elevilor a fost evaluat folosind o listă de "concepte de gândire": toți elevii au fost rugați să aleagă cea mai potrivită definiție a unor termeni precum: decizia, scopul, planificarea, problema, procesul. Grupul de cercetare - compus în mod intenționat din elevi ale căror abilități școlare au fost evaluate ca fiind slabe - a luat parte la lecții săptămânale ale metodei Accelium pe  o perioadă de trei luni. În tot acest timp, grupul de control a fost expus acelorlași jocuri de strategie, dar nu au participat la sesiuni de discuții reflexive care au avut loc după joc, ca parte esențială a metodei Accelium. "limbajul de gândire" al ambelor grupuri a fost testat din nou. 

Metoda Accelium și abilitățile lingvistice

Rata de succes în testele "Limbajul Gândirii"

Înainte de începerea experimentului

După o perioadă de trei luni

Grupul de Control (metode strandard)

Grupul de Cercetare (Metoda Accelium)

Cele trei mari concluzii ale proiectului de cercetare sunt: 


1. Învățarea conceptelor de gândire și strategie Accelium îmbogățesc și extind limbajul cognitiv al elevilor și îmbunătățesc foarte mult aptitudinile lor lingvistice.


2. Elevii a caror participare a fost limitată la joaca jocurilor de gândire, au avut tendința de a-și îmbunătăți limbajul gândirii într-o mai mică măsură decât cei care au participat la sesiunile Accelium de discuție reflexivă care au avut loc după joc.
 

3. S-a constatat că Accelium este deosebit de eficient în cazul copiilor cu performanțe academice scăzute. Profesorul Green s-a referit metaforic la metoda Accelium ca fiind cea care "descoperă diamante brute" și apoi le șlefuiește "pentru a le ajuta să crească".

Pe baza acestor rezultate, recomand insistent ca această cercetare să fie continuată și dezvoltată. Problema îmbunătățirii abilităților de gândire strategică este rareori discutată în mediul academic, iar acest studiu promite o contribuție semnificativă și utilă cunoașterii.

 

Rezultatele cercetărilor efectuate până în prezent arată un puternic efect pozitiv al metodei Accelium asupra realizării scolastice a copiilor în general și asupra aptitudinilor lor în domeniul matematicii și lingvistic în special. Proiecte de cercetare suplimentare sunt planificate pentru următorii ani în efortul de a evalua Metoda Accelium "

Profesorul Donald Green, Universitatea Columbia (anterior la Yale), USA

3 PILONI AI ÎNVĂȚĂRII

FILOZOFIA DIN SPATELE METODEI

1. Jocuri de strategie

Toate jocurile sunt în esență simulari ale unor aspecte ale realității. Experiența jocului are puterea de a crea un cadru fascinant și provocator în orice domeniu, sporind conștientizarea diferitelor probleme prin intermediul experienței imediate și nu prin prezentări teoretice. Pentru a depași cu succes provocările unui joc participanții trebuie să-și folosească și să-și dezvolte diferite abilitați de gândire precum soluționarea problemelor, luarea deciziilor, gândirea flexibilă, analiza și deducția.

2. Modele metacognitive

După dobândirea competențelor de bază în joc, metodologia oferă participanților strategii și modele care le vor permite o mai bună înțelegere și un progres de la stadiul de percepție simplistă a unei probleme la un punct de vedere holistic, complex și eficient. Modelele și strategiile învățate în contextul jocului sunt valori universale și oferă o abordare eficientă a provocărilor din viața reală. 

3. Medierea și Transferul

Învățarea mediată permite participanților să reflecteze asupra experienței lor și îi incurajează să își revizuiască acțiunile în mod critic. Analizând și interpretând propria experiență, participanții devin conștienți asupra propriului mod de gândire și identificând astfel oportunități de schimbare și îmbunătățire. Medierea permite participanților să transfere cunoștințele din contextul jocului în viața reală, contribuind astfel la o creștere personală semnificativă.